Trecusera treizeci si trei de ani si jumatate de la faimoasa condamnare la moarte proclamata de ayatollahul Ruhollah Khomeini impotriva mea si a tuturor celor implicati in publicarea Versetelor satanice si marturisesc ca pe parcursul acestor ani mi‑am imaginat uneori cum asasinul se ridica la vreun eveniment public si se repede la mine exact in acest fel. Asa ca primul meu gand cand am vazut aceasta silueta ucigasa navalind spre mine a fost: Asadar, tu esti. Iata‑te. Se zice ca ultimele cuvinte ale lui Henry James ar fi fost: "Asadar, in cele din urma a venit distinsa chestiune". Si la mine venea moartea, dar nu mi‑a dat impresia c‑ar fi distinsa. Mi‑a dat impresia de anacronism.

N‑am vazut cutitul sau cel putin nu‑l tin minte. Nu stiu daca a fost unul lung sau scurt, cu lama lata, de vanatoare, sau ingusta, ca un stilet, zimtata ca la un cutit de paine sau curbata ca o secera, un briceag de copil al strazii sau chiar un cutit obisnuit de taiat carnea, furat din bucataria maica‑sii. Nici nu‑mi pasa. Arma aceea nevazuta a fost suficient de utila si si‑a facut treaba. - Salman Rushdie

Traducere din limba engleza de Dana Craciun.